“Our Life……..!”
“Our life is composed greatly from dreams, from the unconscious, and they must be brought into connection with action. They must be woven together.”
Jazz at Lincoln Centre ! – St. Regis in Doha
Another great night of Jazz at Lincoln Centre in Doha with Richard Johnson Quartet and Brianna Thomas !
Alone !!!
Ultimately we are alone as a piece of the puzzle that this universe represents. Alone in our thoughts , in the pursuit of our dreams and happiness. We can have the illusion that something or someone can make our dreams come true, can bring us the ever wanted happiness. That is a state of mind, and nothing else. When the end comes and we turn into the dust that created us, we will be alone and nothing but illusions will be left behind. That is reality…and when we accept it, we begin to live ! Only then we begin to appreciate the moments that put together this trip we take from birth to the inevitable passing into non-existence. Life is a game we are bound to lose , so what counts is what we make of it. A second can be a lifetime , we just have to see it likewise !
Wisdom !!
“If you love a flower, don’t pick it up.
Because if you pick it up it dies and it ceases to be what you love.
So if you love a flower, let it be.
Love is not about possession.
Love is about appreciation.”
“That is the simple secret of happiness. Whatever you are doing, don’t let past move your mind; don’t let future disturb you. Because the past is no more, and the future is not yet. To live in the memories, to live in the imagination, is to live in the non-existential. And when you are living in the non-existential, you are missing that which is existential. Naturally you will be miserable, because you will miss your whole life.”
“Many people have come and left, and it has been always good because they emptied some space for better people. It is a strange experience, that those who have left me have always left places for a better quality of people. I have never been a loser…”
( quotes by Osho )
Thought !!!
“No work or love will flourish out of guilt, fear, or hollowness of heart, just as no valid plans for the future can be made by those who have no capacity for living now.”
Zidul !
Ce înseamnă pentru noi o reuşită? Să reuşeşti probabil pentru mulţi este echivalent cu a avea succes, a ajunge acolo unde ne-am propus..şi tot aşa..Dar oare după, cum ne simţim? Cum este după ce excaladăm zidul care ni se pare uriaş şi greu de atins, de a fi urcat?!
Minunat! Şi după ore bune de împlinire personală sau în echipă o luăm de la capăt şi normal, uităm de succesul anterior, uităm de greutatea cu care am lovit pentru a sparge zidul din spate…Mulţi considerăm asta supravieţuire, dar oare nu ar trebui să înţelegem că provocarea adevărată a fiecăruia dintre noi nu o constituie zidul în sine ci lupta pentru a-l urca sau mai uşor, a-l sparge?!
Mă uit în urmă şi observ că de fiecare dată când am reuşit să depăşesc zidul uşor nu am simţit cu aceeaşi intensitate plăcerea faptului că am obţinut ce mi-am propus ca atunci când mi-am aruncat ciocanul asupra zidului cu mult mai multe lovituri.
Întotdeauna este vorba despre un zid, fie că se află în faţa noastră sau în subconştient, el acţionează şi deseori te împiedică fie să poţi merge mai departe fie să respiri aer liber. De aceea este necesar să parcurgem mai multe etape până la momentul cheie când îl depăşim, pentru a trece cu adevărat pragul dincolo de zid.
Touched by an Angel
We, unaccustomed to courage
exiles from delight
live coiled in shells of loneliness
until love leaves its high holy temple
and comes into our sight
to liberate us into life.
Love arrives
and in its train come ecstasies
old memories of pleasure
ancient histories of pain.
Yet if we are bold,
love strikes away the chains of fear
from our souls.
We are weaned from our timidity
In the flush of love’s light
we dare be brave
And suddenly we see
that love costs all we are
and will ever be.
Yet it is only love
which sets us free.
(Maya Angelou)
Don’t resist …!
“Life is a series of natural and spontaneous changes. Don’t resist them – that only creates sorrow. Let reality be reality. Let things flow naturally forward in whatever way they like” – (Lao Tzu)
Aşteptare!
“Cred că toţi aşteptăm pe cineva, persoana potrivită, momentul potrivit, aşteptăm să se întâmple ceva, acel ceva de ani de zile aşteptat, să apară şansa pe care ne-o dorim în profesie…aşteptăm. Dar să înţeleg că, defapt, noi aşteptăm arbitrul care să ne judece, să ne indice dacă am greşit, să ne confirme sau infirme drumul bun?! Aşadar ar însemna că aşteptăm ca cineva din jurul nostru să ne spună cine suntem, ce trebuie să facem şi mai ales să ne spună ce viaţă să trăim?!
În acest caz ar trebui să ne scuturăm şi să ne privim mai bine în oglindă; cum să permitem altcuiva să fie noi?! Cine suntem noi, atunci, dacă aşteptăm ca altcineva să ia decizii pentru noi, să răspundă la întrebările adresate nouă?!
Nu mă împotrivesc aşteptării, dar o văd ca pe răbdarea necesară pentru momentul potrivit. Să avem răbdare dar să acţionăm în paralel, să învăţăm din greşeli, să fim atenţi le ce ne înconjoară şi să mergem mai departe pe drumul nostru.
Să nu uităm de noi în această aşteptare ci să ne descoperim , să ne lăsăm suprinşi de ceea ce ni se oferă şi să facem din aşteptare un mijloc de a zâmbi frumos vieţii.” – (by Mite)
Alerg !
Alerg pe străzile pustii unde inimele și suflete au dispărut în modernul iad al existenței și superficialitații. Văd doar trupuri goale trăgându-și povara spre ziua de maine și imaginații sărăcite de asteptări și obligații. Sublimul s-a pierdut și romantismul nu-și mai găseste locul în multitudinea de averi sclipitoare ce ne mângie suprafața dar ne zgârie esența; și eu alerg ca un nebun în normalitatea ce ma inconjoară, și refuz sa ma inchin în fata banalitații. Las raținunea inimii sa imi direcționeze fuga continuă pe strazile pustii spre imperfectul ideal și nebunia iubirii.
Si la final voi ști ca am trăit.
Poveste !
Umblăm prin universul aglomerat de șoapte și gânduri, ezităm să ne eliberăm mintea și inima, ne ferim de toate și ne temem de nimicul ce se ascunde în spatele vieții. Nimicul complicat și arid ne cuprinde și atunci ne îmbătăm cu vise despre ce-ar fi fost dacă ar fi fost. Însă universul ne salvează…și ne duce spre alte universuri numai de lumină, plimbându-ne pe un nor alb de praf cosmic prin albastrul vieții ce numai imaginația noastră are puterea de a o crea. Continuăm să trăim, în gând , în vis și în iluzia realității și găsim acea stea care să ne lumineze calea spre iubire și fericire. Ne agățăm de ea și plutim în derivă fără să ne mai pese nimic. Ne contopim și un soare se naște ale cărui raze împrăștie în univers dragostea eternă.
Pe Aripa Vântului !
” Pe aripa vântului ar trebui să ne lăsăm mai des purtaţi, să avem încredere în dansul unduitor al florilor şi ierbii şi în prospeţimea dimineţilor fără soare… Căci ar însemna să învăţăm să avem încredere în ceea ce ni se oferă. Dar mai presus de tot, ar trebui să învăţăm să ne privim cu mai multă încredere pe noi.
E drept că noi suntem precum vântul schimbărilor, în funcţie de vreme sau sentimente ne unduim, însă bătaia aripilor de vânt ne orientează doar. Spre un anume nor mergem, dar asta nu înseamnă că ne şi oprim acolo. Trestii gânditoare, sensibili dar puternici, suntem corpul fragil al universului şi unicele spirite destinate să cunoaştem adevărul.
Cert este că s-ar putea să nu găsim vreodată acel adevar, dar ne înverşunăm şi ne unduim, luptându-ne cu vântul , cu marea şi cu soarele chiar. Culegem răspunsuri, aflăm întrebări şi câteodată ne suprind depărtările apropiate.
Avem flexibilitatea de a rezista provocărilor determinate tot de noi şi cu siguranţă acesta este motivul pentru care ar trebui să ne placă fiecare adiere de vânt…” – (by Mite)
Stop Aspiring and Start Doing !
“Advice? I don’t have advice. Stop aspiring and start writing (or whatever it is that you want to do). If you’re writing, you’re a writer. Write like you’re a goddamn death row inmate and the governor is out of the country and there’s no chance for a pardon. Write like you’re clinging to the edge of a cliff, white knuckles, on your last breath, and you’ve got just one last thing to say, like you’re a bird flying over us and you can see everything, and please, for God’s sake, tell us something that will save us from ourselves. Take a deep breath and tell us your deepest, darkest secret, so we can wipe our brow and know that we’re not alone. Write like you have a message from the king. Or don’t. Who knows, maybe you’re one of the lucky ones who doesn’t have to.” – Alan Watts
Păşind în Visare !
O rază de speranţă îmi alină neliniştea şi pot astfel să parcurg mult mai uşor drumul spre lumea de dincolo de ceea ce mi se întâmplă zi de zi…este tărâmul unde sufletul te-nalţă şi visurile adolescentine se îmbină armonios cu freamătul maturităţii realiste. Este tărâmul unde năzuinţele necugetate şi nemăsurate vreodată dau conturul frumuseţii destinului la care aspir. M-ai întrebat ce îmi doresc mai departe de azi…si astfel realizez că este poate cea mai grea întrebare căci e vorba despre mine şi…cam atât. Dar ce îmi doresc nu e doar despre mine, tot ce îmi doresc depinde de ceea ce mă înconjoară. Şi deodată secvenţe dintr-o viaţă paralelă mi se înfăţişează …şi astfel rulează filmul editat în visul meu şi văd cum tu mă înconjori de zîmbet pe un munte, văd chipuri luminoase în jurul meu, văd o casă cu geamuri mari şi multă lumină, simt aromă de cafea cu lapte însoţite de un ziar aruncat pe masa micului dejun…simt multă forfotă şi plăcere de muncă dar şi o lene parcă ticluită. Şi simt că totul este simplu şi frumos pentru că este raza mea de speranţă.
Mai departe…va fi minunea unei noi zile…
Homo Ludens !
Vreau să mă joc până când voi închide ochii şi imi doresc ca până şi atunci să pot transmite pofta mea de joacă celor dragi mie! – Aşa aş începe un capitol dintr-o lucrare care să redea definiţia vieţii, pornindu-se de la exemple. Ei bine, în dreptul meu, viaţa să fie asociată cu joaca. A nu se înţelege că aş alege candoarea şi joaca aşa, ca şi cum nu aş fi o persoană coerentă în gândire sau că îmi place să mă joc cu vieţile celorlalţi. Aleg joaca pentru că ea reprezintă iubire şi înţelepciune, pentru că mai târziu jocul poate deveni iubire, iar iubirea, la maturitate, să se transforme în înţelepciune.
La orice vârstă trebuie să ne jucăm, din copilărie când acordăm jocului prioritatea principală, până la maturitate când jocul devine o cerinţă a ideii de relaxare şi regăsirea de sine. Joaca ne învaţă să zâmbim, joaca ne învaţă să gândim, să fim atenţi şi totodată să visăm.
Ce poate fi mai frumos decât să ne oferim unul celuilalt candoare? Ştii tu oare că atunci când tac, defapt trăiesc în visare un joc al semnelor, al cuvintelor?!
Ştim noi oare că viaţa este ca un joc iar cuvintele sunt folosite în jocul vieţii?! Chiar noi poate că suntem nişte jucării…
Să ne lăsăm purtaţi de pofta de joacă, de valul exuberanţei şi doar aşa înţelegem sensul nostru şi dacă direcţia către care ne îndreptăm este cea corectă. Doar aşa ne echilibrăm şi putem cuprinde totul în palma vieţii… (by Mite)
“Nu ne oprim din joacă atunci când îmbătrânim, ci imbătrânim cînd incetăm să ne mai jucăm!”- George Bernanrd Shaw
Now !
Life exists only at this very moment, and in this moment it is infinite and eternal, for the present moment is infinitely small; before we can measure it, it has gone, and yet it exists forever… – Alan Watts
Universal and Unique !
“When a man no longer confuses himself with the definition of himself that others have given him, he is at once universal and unique. He is universal by virtue of the inseparability of his organism from the cosmos. He is unique in that he is just this organism and not any stereotype of role, class, or identity assumed for the convenience of social communication.” – Alan Watts
Everything Has Beauty !
“Everything has beauty, but not everyone sees it”
“Beauty has a lot to do with character.”
“Beauty is in the heart of the beholder.”
“The perception of beauty is a moral test.”
Creația…!
“Creația:… a apuca din haosul inform elemente brute, a le topi împreună și a le turna într-o formă care să îmbrace o viață ce se diferențiază într-un chip absolut hotărât de tot ce nu este ea – aceasta este puterea naturii și a artistului.” – (I.L.Caragiale)
Pină La Capăt si Dincolo de El !
“O bucată de viaţă ne e teamă de dragostea care ameninţă să fie prea mare, prea frumoasă, şi fugim de ea mâncând pământul. Nu ne simţim pregătiţi pentru o răspundere eternă în faţa unei singure inimi. Apoi, o altă bucată de viaţă, încercăm să vedem nemărginiri de dragoste acolo unde nu sunt decât iluzii. Şi vrem eternităţi, deşi oamenii pe care îi întâlnim nu sunt pregătiţi pentru ceva atât de măreţ. Şi se sperie. Şi pleacă…
Iar într-un final, când constatăm că poveştile noastre n-au fost decât un lung şir de contratimpuri, începem să regretăm dragostea dintâi, acelea de care ne-am îngăduit să ne speriem, convinşi că viaţa ne va mai scoate în cale altă dragoste.
Dar nu e aşa.
Dragostea vine atât de rar, încât ar merita, atunci cand ni se iveşte în cale, să avem curajul de a ne urma inima, de a ne urma dragostea până la capăt şi dincolo de el.” – (Daniel Dumitru Darie)
